How to Web 2026: energia, ideile și spațiul pentru conversații care contează

La How to Web 2026 mi-a plăcut energia. Mi-au plăcut informațiile, speakerii și networkingul. Dar unul dintre cele mai mari avantaje ale ediției de anul acesta a fost ceva foarte simplu: pentru mine, evenimentul nu s-a simțit aglomerat.

Am avut loc să ascult, să mă așez, să discut și să continui o întâlnire fără senzația că trebuie să fug imediat spre următorul punct din program. La o conferință în care vii și pentru oameni, asta contează enorm.

How to Web a avut programul principal pe 7 și 8 octombrie, la București, precedat de întâlniri dedicate pe 6 octombrie. Agenda a fost împărțită între trei scene și mai multe spații de lucru și networking. Dincolo de organizare, întrebarea care a legat multe dintre teme mi se pare foarte bună: ce merită să construiești când tehnologia îți permite să construiești aproape orice? Programul oficial și contextul ediției.

Mai puțină senzație de aglomerație, mai multă valoare pentru participant

Nu am un număr verificat al participanților și nu încerc să deduc participarea totală din cum arăta o sală la un anumit moment. Vorbesc despre experiența mea: m-am simțit mai relaxat, iar asta mi-a permis să folosesc mai bine timpul petrecut acolo.

Numărul mare de mese de networking a fost un avantaj real. Puteai să ai întâlniri așezate, să intri în detalii și să faci mai multe întâlniri fără ca fiecare conversație să devină o cursă pentru găsirea unui loc liber. Pentru mine, acesta este un criteriu serios de evaluare a unei conferințe.

Și da, canapelele au fost foarte confortabile. Pare un detaliu minor până când petreci ore întregi între prezentări și discuții. Confortul îți schimbă răbdarea, atenția și disponibilitatea de a mai sta puțin într-o conversație bună.

Mi-ar plăcea ca organizatorii de evenimente să acorde mai multă atenție acestor lucruri. O conferință reușită îți creează condiții să folosești ce auzi pe scenă: să întrebi, să compari experiențe și să duci o idee mai departe cu cineva.

Agenda: de la posibilitățile AI la decizii de business

Citită în ansamblu, agenda mi se pare mai interesantă prin întrebările incomode decât prin promisiunile despre viitor. Cine cumpără tehnologia? Cum măsori rezultatele? Ce construiești și la ce renunți? Cum lucrează oamenii când o parte din execuție poate fi delegată?

Aceste întrebări se întâlnesc în viața unui antreprenor. Poți avea un produs bun și să nu găsești distribuția. Poți automatiza un proces și să nu îmbunătățești rezultatul. Poți avea interes din partea investitorilor și încă prea puțină cerere din partea clienților. Pentru mine, valoarea unei astfel de agende stă în faptul că te obligă să privești toate aceste lucruri împreună.

Cine are nevoie de tehnologia pe care o construim?

Tema cererii de tehnologie din Europa de Est, din panelul cu Thomas Kolarik, Zoltan Vardy și Andrii Degeler, mi se pare una dintre cele mai relevante din program. Întrebarea merită păstrată și după conferință.

Opinia mea: avem nevoie să discutăm mai mult despre cumpărători. Despre ce problemă au, cine aprobă bugetul, cât durează implementarea și ce îi face să continue după primul pilot. Un startup nu poate trăi la nesfârșit din faptul că tehnologia lui impresionează.

Aș duce discuția foarte concret spre IMM-uri. Un antreprenor are nevoie să vadă unde îi scade munca repetitivă, unde greșește mai rar și unde își servește mai bine clienții. Dacă nu putem explica asta fără o prezentare de douăzeci de slide-uri, probabil mai avem de lucru la produs sau la mesaj.

ROI-ul AI: economiile trebuie să ajungă în rezultatele firmei

Michał Kramarz și Sara Maldon apar în program cu perspective asupra valorii economice a AI. Documentarea publică oferă un reper util: în interviul publicat înaintea conferinței, Sara discută limitele estimărilor de timp economisit și propune raportarea la indicatorii operaționali ai afacerii. Interviul cu Sara Maldon.

Mi se pare un punct esențial. Dacă economisești timp, trebuie să poți spune ce ai făcut cu el. Ai rezolvat mai multe solicitări? Ai redus erorile? Ai închis mai repede o vânzare? Ai eliminat un cost? Sau ai adăugat un instrument pe care echipa îl folosește rar?

Raportul Google Cloud din 2026 se bazează pe răspunsurile a peste 2.400 de executivi și analizează practicile organizațiilor care declară rezultate financiare din AI. Îl consider o sursă de întrebări și comparații, cu precizarea că vorbim despre rezultate raportate într-un studiu realizat de un furnizor de tehnologie, nu despre o garanție pentru orice firmă. Google Cloud: cercetarea despre ROI.

Eu aș începe cu un proces și un indicator. Măsori situația inițială, implementezi, apoi verifici rezultatul incluzând costurile de integrare, utilizare, verificare și corectare. Așa poți decide dacă merită să extinzi.

Agenții AI: integrarea în munca reală este partea care mă interesează

Unul dintre cele mai clare exemple din prezentarea despre agenți este fluxul în care un agent observă o problemă, lucrează la rezolvare, primește feedback și trece prin verificări înainte de implementare. Sunt vizibile și puncte de intervenție umană. Aici începe, pentru mine, conversația serioasă despre agenți.

Teodora Mușatoiu este prezentă în agenda ediției, iar interviul ei anterior evenimentului pune accent pe evaluări legate de rezultate, fiabilitate și alegerea momentelor în care sistemul trebuie să ceară ajutor. Interviul cu Teodora Mușatoiu.

Nota mea personală: mă interesează mai mult un agent care duce corect la capăt o sarcină utilă decât unul care produce un răspuns spectaculos. Vreau să știu ce acces are, cum îi verifici munca, ce face când datele sunt incomplete și cine răspunde pentru rezultat.

Delegarea funcționează când există un obiectiv clar și criterii de acceptare. Dacă cererea este neclară, viteza de execuție poate doar să amplifice confuzia. Din acest motiv, temele despre coordonarea agenților și schimbarea rolurilor din echipe mi se par relevante și pentru fondatori, nu doar pentru programatori.

Disciplina de a alege și un produs pe care oamenii vor să-l folosească

Aș lega discuțiile despre strategie de produs de o întrebare simplă: dacă putem adăuga repede o funcționalitate, avem și un motiv bun să o adăugăm?

Pentru mine, un produs se poate strica și prin acumulare. Mai multe opțiuni, mai multe setări, mai multe promisiuni, dar utilizatorul tot nu știe cum să își termine treaba. Capacitatea de a renunța la o idee are valoare atunci când îți păstrează produsul clar.

Nesrine Changuel aduce o perspectivă complementară. În interviul publicat de organizatori, ea discută proiectarea experienței în jurul emoțiilor utilizatorului, pe lângă utilitatea funcțională. Nesrine Changuel despre experiența de produs.

Eu traduc asta foarte practic: un produs bun ar trebui să îți dea încredere. Să înțelegi ce se întâmplă, să simți că ai control și să nu îți fie teamă că o acțiune banală îți va crea o problemă. Încrederea se construiește și din detalii mici, repetate zi de zi.

Marketing, distribuție și motivul pentru care cineva te ține minte

Temele despre marketing și distribuție mi se par printre cele mai utile pentru un fondator. Poți construi repede, dar tot trebuie să câștigi atenția și încrederea cuiva.

În documentarea pentru ediție, Dave Harland insistă asupra exprimării clare, specifice și personale. Este o observație pe care o consider foarte potrivită într-o perioadă în care putem genera cantități uriașe de conținut. Interviul cu Dave Harland.

Opinia mea: diferențierea începe când spui ceva recognoscibil despre problema clientului. Un text impecabil, dar interschimbabil cu al altor zece companii, nu te ajută prea mult. Mai bine un exemplu precis decât încă o promisiune că revoluționezi industria.

O altă temă prezentă la eveniment este vizibilitatea în căutarea AI, inclusiv relația dintre investițiile în instrumente GEO și adopția comercială. Aș trata cifrele din acele slide-uri cu prudență până la verificarea surselor și metodologiei. Întrebarea rămâne bună: ce cumpără efectiv clientul și ce rezultat poate măsura?

Finanțare: viteza tehnologiei nu înlocuiește dovada cererii

Panelul cu Cem Sertoglu, Karol Szubstarski și Lisa Palchynska și discuția cu Mark Palfalvi, Valeri Petrov, Izet Ždralović și Andrii Degeler aduc în program întrebări relevante despre finanțare. Pentru mine, aceste teme au sens privite din perspectiva fondatorului: ce poți demonstra, cât capital îți trebuie și ce progres vei cumpăra cu el?

Nu aș transforma o conferință într-o rețetă universală de fundraising. Aș folosi conversațiile pentru a-mi verifica propriile presupuneri. Interesul, utilizarea repetată și disponibilitatea de a plăti sunt lucruri diferite. Un fondator are nevoie să știe exact unde se află.

La fel, o prezentare bine făcută trebuie să clarifice afacerea. Nu să ascundă zonele încă neverificate. O discuție bună cu un investitor îți poate fi utilă și când nu se termină cu o investiție, dacă înțelegi mai bine ce risc vede el în companie.

AI în depozite și în lumea fizică: utilitatea se vede în operațiuni

Discuția cu Boris Iskrev și Oana Cosman despre depozite aduce tehnologia într-un context foarte concret. Mi se pare o direcție foarte bună pentru o conferință de tehnologie: apropierea de operațiuni, unde rezultatele trebuie să se vadă în activitatea de zi cu zi.

Eu aș evalua astfel de soluții prin acuratețea inventarului, timpul necesar unui proces, întreruperile introduse și felul în care se integrează în sistemele existente. O demonstrație atrage atenția; utilitatea trebuie verificată în condițiile reale ale clientului.

Interviul cu Avinav Pashine dezvoltă tocmai dificultatea de a construi AI pentru situații fizice imprevizibile. Avinav Pashine despre AI în lumea fizică. Pentru mine, lecția este să alegi atent unde începi și să fii sincer despre limitele produsului. Într-un depozit, o eroare nu rămâne într-o conversație pe ecran.

Europa, ecosistemele regionale și administrația care îți permite să lucrezi

Mi se pare util că programul face loc și temelor despre ecosistemul european, infrastructură și dezvoltarea companiilor din regiune. Talentul tehnic are nevoie de clienți, capital și condiții administrative care permit unei firme să crească.

Materialul despre e-Residency din Estonia, prezent la eveniment, mi-a atras atenția tocmai prin această legătură cu munca antreprenorului. Programul oferă o identitate digitală și acces la servicii pentru administrarea unei companii. Nu conferă automat rezidență fiscală sau drept de ședere. Explicația oficială a programului.

Ce mă interesează aici este standardul de simplitate. Cât de ușor poți să îți administrezi firma și cât timp îți rămâne pentru produs, clienți și echipă? Pentru un ecosistem, acesta este un avantaj foarte concret.

Brella: partea care mi-a plăcut mai puțin

Am avut senzația că răspunsurile în Brella au început să scadă și că aplicația nu mai este folosită cu aceeași intensitate ca în anii anteriori. Pentru mine, asta este o problemă: când vii și pentru întâlniri, lipsa unui răspuns îți limitează planificarea.

Dar trebuie să fiu corect și cu partea mea. M-am înregistrat târziu în Brella și am încercat să stabilesc întâlnirile pe ultima sută de metri. Este foarte posibil ca o parte dintre oamenii pe care îi căutam să fi avut deja agenda ocupată.

Nu pot separa riguros cele două lucruri fără date: cât ține de utilizarea aplicației și cât ține de momentul în care am început eu. Observația mea rămâne una personală, nu o statistică despre toți participanții.

Organizatorii prezintă aplicația ca instrument de conectare și programare a întâlnirilor înainte de eveniment. Informațiile oficiale despre networking. Pentru ediția următoare, eu aș intra mai devreme, cu un profil complet și invitații care explică direct de ce merită conversația. Organizatorilor le-aș sugera să urmărească răspunsurile și întâlnirile efectiv realizate, pe lângă numărul de conturi activate.

Cu ce rămân după How to Web 2026

Per total, a fost extrem de interesant. Informațiile, speakerii și networkingul au fost, pentru mine, la alt nivel. Iar spațiul pentru întâlniri și confortul au făcut experiența mai bună decât ar putea sugera o simplă listă de prezentări.

Din analiza temelor, aș lua mai departe trei întrebări pentru orice proiect la care lucrez: există cerere reală, pot măsura valoarea și pot avea încredere în felul în care funcționează?

Energia evenimentului mi-a plăcut. Mi-a plăcut și că am putut să stau în ea fără să simt permanent graba. Pentru mine, o conferință își arată valoarea când ai timp să asculți o idee și apoi să o discuți suficient de bine încât să îți schimbe o decizie.

La următoarea ediție, primul lucru pe care îl schimb este simplu: îmi pregătesc întâlnirile mai devreme.