De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori – exercitiu de imaginatie

Sunt o floare ca oricare alta, numai ca eu am reusit sa ma strecor la laptop si sa scriu pe blog. Am o memorie formidabila, imi zumzaie prin tulpina o multime de amintiri care imi infoaie corola. Asa ca o sa-ti descriu intocmai ce mi s-a intamplat de ziua indragostitilor. Da, e ziua aia cand si baietii isi aduc aminte ca existam, nu ca asta le-ar produce vreo revelatie. De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori!

Aici, floarea se lauda cu vacantele ei exotice

Ca sa intelegi mai bine povestea, iti voi destainui mai intai cum ne pierdem noi timpul prin depozit. Stii, precum voi, si noi venim din toata lumea pentru ca nu ne place sa crestem oriunde. Suntem foarte pretentioase cand e vorba de clima, exact cum esti tu cand iti alegi destinatia de vacanta.

In depozit, care e un fel de spa floral, sorbim cocktailuri, dar nu la soare, ca nu prea ne place sa ne topim de caldura. In schimb, suntem innebunite dupa umiditate si avem o adevarata manie a controlului. Da, stam mereu cu ochii pe termometru si am facut sa se inventeze cele mai performante camere frigorifice. Recunosc, suntem exagerat de pretentioase, toti cei din domeniu se plang de asta, dar, pana la urma, flori suntem. Daca am avea blanita alba, am fi ursi polari, nu? Apropos, nu am vazut niciunul prin Olanda.

Aici, floarea isi aduce aminte subiectul articolului

Mda, sunt sigura ca ai vrea sa stii mult mai multe despre viata noastra super interesanta de pana sa ajungem la tine. Dar nu stiu cat mai pot sta in fata laptopului, asa ca trec la subiect. Care era incalzirea globala, ba nu, stai putin, a!, mi-am amintit: De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori. De fapt nu am uitat, eu nu uit niciodata, doar am vrut sa ti-l amintesc tie.

Bun! Eram in depozit, intr-unul din locurile noastre favorite, la FlorideLux.ro, imi aranjam plictisita petalele. Stii, noi mereu facem asta, ne place spatiul, mai ales ca pe drum, recunosc, am fost un pic cam inghesuite. Celelalte flori povesteau despre tinuturile din care vin, evident, fiecare laudandu-se. E foarte amuzant ca, desi vorbim toate foarte bine limba florilor, unele avem un accent tare ciudat. Imagineaza-ti ecuadorienele cum se tachineaza cu amicele din Noua Zeelanda (da, acolo e vara acum…)! Nu mai vorbesc de kenyene sau de florile din Thailanda, au o voce asa melodioasa ca ne vine sa dansam.

Dar abia acum intra in poveste

Noi ne simteam foarte bine in depozit, dar in 14 februarie a inceput o forfota incredibila. Nici nu imi bausem bine cafeaua ca fetele au dat buzna peste noi, chemandu-ne la masaj. Ca asa ii spunem, sedinta de masaj, nu stiu pe omeneste care ar fi sinonimul cel mai potrivit.

Asa, ne-au scuturat bine, apoi ne-au rugat sa facem echipe, dupa cum ne intelegem mai bine. Eu nu sunt foarte pretentioasa, nu fac echipa doar cu flori din clasa mea, dar fiecare are stilul lui. Pe scurt, m-am cuplat cu inca vreo 8 flori ca mine, apoi ne-am imprietenit cu niste orhidee Cymbidium. A iesit o nebunie de buchet, vezi si tu ce culori!, iar toata gasca a decis sa ne luam numele Dragoste adevarata. Ne-am echipat corespunzator, am luat si o felicitare cu vorbe duioase dupa noi si… hai la livrare!

De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori continua, sper ca nu te-am plictisit. Noi, florile, vorbim mult. Dar sa vezi si tu ce am putut sa patesc!

De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori – in bratele lui

Curierul ne-a lasat pe mainile unui barbat destul de elegant, dar nu mai elegant ca noi, evident. Omul a strans buchetul cam tare, dar eu eram in mijloc si nu am simtit disconfortul, cateva orhidee au pufnit. Ne-a aruncat in spatele masinii, sub luneta, si a inceput sa conduca prin Bucuresti.

Drumul mi s-a parut o vesnicie, dar nu pentru ca nu mi-ar fi placut, tipul conducea chiar bine. Iar orasul mi s-a parut frumos, se lasase deja seara si era plin de lumini de mai multe culori. Mie chiar imi place agitatia, imi place sa privesc oamenii si sa le zambesc. Eram toate in toane bune, mai ales ca simteam prin geam putin din frigul de afara. Cumparatorul nostru se gandise la temperatura si scazuse caldura in masina pentru noi, asta chiar m-a impresionat.

In cele din urma am ajuns in fata unei case destul de cochete, avea si gradina, iar zona parea linistita. Omul ne-a cuprins iarasi in brate, de data asta mai atent, si a sunat la usa. Ce a urmat a fost pe de o parte induiosator, pe de alta, chiar tare amuzant.

De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori – in bratele ei

Nu ti-am zis ca in mana cealalta barbatul avea o sticla de vin, ca sa fiu mai precisa, ca ma pricep la vinuri, era un Brunello di Montalcino. Deloc rea alegere, as zice! Problema e ca i-a deschis usa ea, iar el s-a fastacit complet. Statea cu noi intr-o mana si cu sticla de vin in mana cealalta si zambea, apoi a ciripit saracul doua-trei vorbe. Ea l-a invitat in casa, iar pe hol, in fata ei, au inceput dilemele – ce sa-i intinda mai intai. Noi, toate, ii sopteam: „florile, natangule!”, cred ca ne-a auzit in cele din urma.

Asa am ajuns in bratele ei, simtind fericirea care o cuprindea, si ne-am apucat sa facem glume ca sa nu aratam ca suntem emotionate. Orhideele chiar au un umor englezesc desavarsit, desi sunt olandeze, nu stiu cum l-au mostenit.

Au intrat amandoi in living, sticla a ajuns pe masa, dar noi inca stateam in bratele ei. Sa stii ca emana un parfum atat de placut incat deveniseram toate invidioase si intrigate. Nu l-am recunoscut pana la sfarsit, asta e un mic regret pe care il pastrez.

Era cam cald, iar fata nu se indura sa ne lase din brate, pana la urma, dupa ce ne-a tot admirat si vorbit, s-a gandit sa ne aseze intr-o vaza. Apa, in sfarsit, iar vaza era chiar foarte confortabila! Ne simteam in centrul atentiei, tronand in mijlocul mesei, alaturi de un sfesnic auriu cu doua lumanari albe.

Cina romantica

Ma gandeam sa-ti descriu meniul, vinul deja il stii, dar nu o sa intru in detalii. Da, s-a servit miel la cuptor si risotto cu funghi porcini, adica hribi, foarte interesant condimentat. La desert, tarta cu fructe de padure si ciocolata. Asa, ca sa nu dau decat cateva… detalii.

Credeam ca ne uitasera, dar ea ne-a privit dulce si i-a multumit inca o data pentru flori. Nici el nu s-a lasat mai prejos, complimentand-o pentru cina deosebita. Sa recunoastem ca fara noi parca nu ar fi avut farmec, doar suntem echipa Dragoste adevarata, nu?

Vorbind de dragoste, atmosfera se incalzea treptat, dar nu pot sa spun ca imi displacea, mai ales ca simteam atata fericire in privirile celor doi indragostiti. Si sa vezi ce mi s-a intamplat!

Aici, floarea incepe sa… inroseasca

La un moment dat, au inceput sa danseze in jurul mesei, pe o muzica, as spune, chiar cu bun gust aleasa. Le simteam atingerile, matasea electrizata a bluzei ei chiar mi-a fluturat o clipa in petale. Apoi, lucrurile s-au precipitat. Celelalte flori cascau gura ca la film, cand, deodata, el m-a ridicat din glastra si m-a luat in dansul lor.

Am fost purtata spre dormitor, iar la un moment dat bluza de matase m-a acoperit, in albul asternuturilor. Destul de repede, insa, ei m-au redescoperit si m-au prins in jocul acela complicat al atingerilor. Nu credeam ca voi simti ceva mai fin decat petalele mele, mai parfumat si mai plin de energie.

Eram atat de fascinata, iar….

Ledul rosu al laptopului a mai palpait de doua ori, apoi ecranul s-a inchis, oglindind cel mai tacut trandafir roz pe care ti-l puteai imagina. Asa se termina De ziua indragostitilor – jurnalul unei flori…

O poveste pe care o poti face adevarata din campania FlorideLux.ro de Ziua indragostitilor: Daruieste… si vei primi!

De unde te mai poti inspira de Ziua indragostitilor 2019?

Flori ziua indragostitilor – magie florala

Cum sa o surprindem pe teritoriul ei

Cinci motive sa oferi flori de Ziua indragostitilor

Exploreaza pasiunile – Valentine’s Day

Dileme florale de Ziua indragostitilor

Ziua indragostitilor… si pentru EL

Fascinanta poveste a Erosului

Ziua promisiunilor reinoite